Informaţii, definiţii, teoreme, formule, exerciţii şi probleme rezolvate din matematica de liceu. RSS/XML
TEORIE
Identitati remarcabile:
{\sin ^2}{a}+{\cos^2}{a}=1,\forall{a}\in{\mathbb{R}}.
\sin(-x)=-\sin{x} ,\forall{x}\in{\mathbb{R}}.
\cos{(-x)}=\cos{x} ,\forall{x}\in{\mathbb{R}}.
{tgx} = \frac{\sin{x}}{\cos{x}},\forall{x}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix} (2k+1)\frac{\pi}{2}|k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
{ctgx} = \frac{\cos{x}}{\sin{x}},\forall{x}\in{\mathbb{R}}\setminus\{{k\pi}|k\in{\mathbb{Z}}\}.
{tg(-x)} = {- tgx}, \forall{x}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1)\frac{\pi}{2}|k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
{ctg(-x)}={- ctgx},\forall{x}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}k\pi|k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
{secx}=\frac{1}{cosx},\;\forall{x}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1)\frac{\pi}{2}|k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
{cosecx}=\frac{1}{sinx},\;\forall{x}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}k\pi|k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
\cos{(a+b)}=\cos{a}\cos{b}-\sin{a}\sin{b}, \forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
\cos{2a}={{\cos}^2}{a}-{{\sin}^2}{a} = 2{{\cos}^2}{a} - 1 = 1 - 2{{\sin}^2}{a},\forall{a}\in{\mathbb{R}}.
\cos{3a} =\ cos{a}(4{\cos^2}{a}-3),\forall{a}\in{\mathbb{R}}.
\cos{(a-b)}=\cos{a}\cos{b}+\sin{a}\sin{b}, \forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
\cos{(\frac{\pi}{2}-x)}=\sin{x},\forall{x}\in{\mathbb{R}}.
\cos{(\pi-x)}= -\ cos{x}, \forall{x}\in{\mathbb{R}}.
\cos{(x+2k\pi)} =\ cos{x},\forall{x}\in{\mathbb{R}},\forall{k}\in{\mathbb{Z}}.
\sin{(a+b)} =\ sin{a}\cos{b} +\ cos{a}\sin{b},\forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
\sin{2a} = 2\sin{a}\cos{a},\forall{a}\in{\mathbb{R}}.
\sin{3a} =\ sin{a}(3 - 4{\sin^2}{a}), \forall{a}\in{\mathbb{R}}.
\sin{(a-b)}= \sin{a}\cos{b} - \cos{a}\sin{b}, \forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
\sin{(\frac{\pi}{2}-x)} = \cos{x},\forall{x}\in{\mathbb{R}}.
\sin{(\pi-x)} =\ sin{x},\forall{x}\in{\mathbb{R}}.
\sin{(x + 2k\pi)} =\ sin{x}, \forall{x}\in{\mathbb{R}},\forall{k}\in{\mathbb{Z}}.
{tg(x + k\pi)} = {tgx},\forall{x}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1){\frac{\pi}{2}},\forall{k}\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
{ctg(x + k\pi)} = {ctgx},\forall{x}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}k\pi,\forall{k}\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
{tg({a}\pm{b})} = \frac{{tga}\pm{tgb}}{1\mp{tga}{tgb}},\forall{a,b,{a}\pm{b}\in{\mathbb{R}}}\setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1)\frac{\pi}{2},{k}\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
{tg2a} =\frac{2tga}{1-{{tg}^{2}}{a}}, \forall{a}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1)\frac{\pi}{2}, k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}\cup\begin{Bmatrix}(2k+1)\frac{\pi}{4}, k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}.
\sin{a}=\frac{2tg{\frac{a}{2}}}{1+{tg}^{2}{\frac{a}{2}}}, \forall{a}\in{\mathbb{R}} \setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1)\pi,k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
\cos{a} =\frac{1-{tg}^{2}{\frac{a}{2}}}{1+{tg}^{2}{\frac{a}{2}}}, \forall{a}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1)\pi,k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
{tga} =\frac{2tg\frac{a}{2}}{1-{{tg}^{2}}{\frac{a}{2}}}, \forall{a}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1)\frac{\pi}{2}, k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}\cup\begin{Bmatrix}(2k+1)\pi, k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}.
\sin{a} +\ sin{b} = 2\sin{\frac{a+b}{2}}\cos{\frac{a-b}{2}}, \forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
\sin{a}-\ sin{b} = 2\sin{\frac{a-b}{2}}\cos{\frac{a+b}{2}}, \forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
\cos{a} +\ cos{b} = 2\cos{\frac{a+b}{2}}\cos{\frac{a-b}{2}}, \forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
\cos{a} -\ cos{b} = -2\sin{\frac{a+b}{2}}\sin{\frac{a-b}{2}}, \forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
{tga}\pm{tgb}=\frac{\sin({a}\pm{b})}{{cosa}{cosb}}, \forall{a,b}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1)\frac{\pi}{2}, k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
{1 + cos{2a}} = 2{{\cos}^2}{a}\Leftrightarrow{|\cos{a}|} =\sqrt{\frac{1+\cos{2a}}{2}},\forall{a}\in{\mathbb{R}}.
{1 - cos{2a}} = 2{{\sin}^2}{a}\Leftrightarrow{|\sin{a}|} =\sqrt{\frac{1-\cos{2a}}{2}},\forall{a}\in{\mathbb{R}}.
{\sin{a}\cos{b}}=\frac{1}{2}\cdot[\sin{(a-b)}+\sin{(a+b)}],\forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
{\cos{a}\cos{b}}=\frac{1}{2}\cdot[\cos{(a-b)}+\cos{(a+b)}],\forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
{\sin{a}\sin{b}}=\frac{1}{2}\cdot[\cos{(a-b)}-\cos{(a+b)}],\forall{a,b}\in{\mathbb{R}}.
{\arcsin{x} +\ arccos{x}} =\frac{\pi}{2},\forall{x}\in{[-1,1]}.
{arctgx + arcctgx} =\frac{\pi}{2},\forall{x}\in{\mathbb{R}}.
{\arcsin{(-x)}} = - {\arcsin}{x},\forall{x}\in{[-1,1]}.
{\arccos{(-x)}} = \pi -{\arccos}{x},\forall{x}\in{[-1,1]}.
{arctg(-x)}=-{arctgx}, \forall{x}\in{\mathbb{R}}.
{arcctg(-x)}=\pi -{arcctgx},\forall{x}\in{\mathbb{R}}.
{{\sin}^2}{x} = \frac{{tg}^{2}{x}}{1+{tg}^{2}{x}},\forall{x}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1)\frac{\pi}{2},k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
{{\cos}^2}{x} = \frac{1}{1+{tg}^{2}{x}},\forall{x}\in{\mathbb{R}}\setminus{\begin{Bmatrix}(2k+1)\frac{\pi}{2},k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}}.
Valori remarcabile ale functiilor trigonometrice:
| 0° | 30° | 45° | 60° | 90° | 180° | 270° | 360° | |
| sin | 0 | | | 1 | 0 | -1 | 0 | |
| cos | 1 | | | | 0 | -1 | 0 | 1 |
| tg | 0 | | 1 | | / | 0 | / | 0 |
| ctg | / | | 1 | | 0 | / | 0 | / |
Ecuatii trigonometrice fundamentale:
1)\,sinx={a}\in{[-1,+1]}\Leftrightarrow{x_k}={(-1)}^{k}arcsina+k\pi,{k}\in{\mathbb{Z}}.
2)\,cosx={a}\in{[-1,+1]}\Leftrightarrow{x_k}=\pm{arccosa}+2k\pi,{k}\in{\mathbb{Z}}.
3)\,tgx={a}\in{\mathbb{R}}\Leftrightarrow{x_k}=arctga+k\pi,{k}\in{\mathbb{Z}}.
4)\,ctgx={a}\in{\mathbb{R}}\Leftrightarrow{x_k}=arcctga+k\pi,{k}\in{\mathbb{Z}}.
Ecuatii trigonometrice reductibile la ecuatii algebrice:
Sunt ecuatiile de forma P(trig(mx)) = 0, unde P este un polinom de gradul n > 1, cu
coeficenti reali; "trig" simbolizeaza o functie trigonometrica oarecare, iar m este numar
real.
Notand trig(mx) = y, obtinem ecuatia algebrica P(y) = 0, de gradul n, cu radacinile
reale
y1, y2, ... ,yk, k in {1, 2, 3, ... ,n}; in continuare se rezolva ecuatiile
trig(mx) = yi, i = 1, 2, 3, ... , k.
Ecuatii omogene in sinus si cosinus:
Sunt ecuatiile de forma P(sinx, cosx) = 0, unde P(u,v) este un polinom omogen, cu
doua variabile, ai carui termeni sunt monoame de acelasi grad k.
Exemplu:
sin²x - 3sinxcosx + 2cos²x = 0,
unde P(u,v) = u² - 3uv + 2v², k = 2.
Impartind aceasta ecuatie prin cos²x, (evident, cosx este nenul, caci daca admitem
cosx = 0, rezulta din ecuatie si sinx = 0, ceea ce este imposibil), se ajunge la
ecuatia tg²x - 2tgx + 2 = 0 etc.
In mod similar se procedeaza in cazul altor valori ale lui k.
Observatie:
Daca ecuatia are forma P(u,v) = m, unde m este numar real nenul, iar k = 2k ', atunci
ecuatia se omogenizeaza, scriind-o sub forma:
P(sinx,cosx)={m}\cdot{({{\sin}^{2}}{x}+{{\cos}^{2}}{x})}^{k'}.
Ecuatii liniare in sinus si cosinus:
Sunt ecuatiile de forma asinx + bcosx + c = 0, unde a, b, c sunt numere reale, astfel
incat a·b·c este numar real nenul (alte cazuri conduc la ecuatii usor de analizat).
Distingem urmatoarele metode de rezolvare:
a) Metoda unghiului auxiliar:
Se imparte prin a si se obtine sinx + (b/a)cosx = c/a; se noteaza b/a = tgα, deci
α = arctg(b/a), α € (- π/2, π/2).
Dupa cateva calcule se ajunge la ecuatia elementara sin(x + α) = (c/a)·cosα etc.
b) Metoda substitutiei:
Cu ajutorul formulelor
sinx=\frac{2tg{\frac{x}{2}}}{1+{tg}^{2}{\frac{x}{2}}}
si
cosx=\frac{1-{tg}^{2}{\frac{x}{2}}}{1+{tg}^{2}{\frac{x}{2}}},
obtinem o ecuatie de gradul al doilea cu necunoscuta tg(x/2) etc.
Observatie:
Intrucat numarul tg(x/2) nu exista daca x = (2k + 1)π, k € Z, rezulta ca eventualele
solutii de aceasta forma se pot pierde; prin urmare, in final, trebuie verificate in
ecuatia initiala si numerele respective.
Răspunsuri şi comentarii
Emil Dumitrescu
Emil Dumitrescu, 30.12.2008 00:00Critica a fost constructiva!;) Mi-am dat silinta si am reusit sa pacalesc LaTeX-ul! Acum nu mai apare "tan","ctan"...ci "tg", "ctg"...!!! Acum astept ...felicitarile!;))
Mihai
Mihai, 22.10.2008 00:00le ai scris in franceza stimabile domn :) caci la noi nu exista ctan ci ctg la fel si ptr tan - tg si cele cu arc ( cotangenta si tagenta) dar sunt folositoare ! multumesc
Emil Dumitrescu
Emil Dumitrescu, 22.10.2008 00:00Notatiile "tan" , "ctan" si altele sunt impuse de limbajul pe care-l folosesc in tehnoredactarea textului matematic...;n-am de ales!
CATEGORII :
- 1. BREVIAR TEORETIC pentru GIMNAZIU.
- 2. ALGORITMI IN MATEMATICA DE GIMNAZIU
-
3. BREVIAR TEORETIC pentru LICEU.
- 3.1. ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA (3)
- 3.2. MULTIMI NUMERICE (4)
- 3.3. NUMERE REALE (6)
- 3.4. IDENTITATI REMARCABILE (4)
- 3.5. INEGALITATI (5)
- 3.6. INECUATII (5)
- 3.7. ECUATII ALGEBRICE (6)
- 3.8. ECUATII TRANSCENDENTE (5)
- 3.9. NUMERE COMPLEXE (5)
- 3.10. PROGRESII (4)
- 3.11. COMBINATORICA (6)
- 3.12. LOGARITMI (6)
- 3.13. PROBABILITATI (4)
- 3.14. PERMUTARI (4)
- 3.15. DETERMINANTI (4)
- 3.16. MATRICE (5)
- 3.17. SISTEME DE ECUATII LINIARE (6)
- 3.18. SISTEME DE ECUATII NELINIARE (6)
- 3.19. CLASE DE RESTURI modulo n (4)
- 3.20. GRUPURI (4)
- 3.21. INELE SI CORPURI (4)
- 3.22. POLINOAME CU COEFICIENTI REALI (5)
- 3.23. POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLECSI (4)
- 3.24. RELATII (4)
- 3.25. FUNCTII - generalitati (6)
- 3.26. FUNCTII ELEMENTARE (5)
- 3.27. FUNCTII SPECIALE (5)
- 3.28. FUNCTII INVERSABILE (5)
- 3.29. GRAFICE DE FUNCTII ELEMENTARE (12)
- 3.30. LIMITE DE SIRURI (4)
- 3.31. LIMITE DE FUNCTII (4)
- 3.32. FUNCTII CONTINUE (4)
- 3.33. FUNCTII DERIVABILE (4)
- 3.34. PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR DERIVABILE (4)
- 3.35. PRIMITIVE (5)
- 3.36. INTEGRALE DEFINITE (6)
- 3.37. SCHIMBARI DE VARIABILA (6)
- 3.38. APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE (4)
- 3.39. VECTORI (7)
- 3.40. TRIGONOMETRIE (7)
- 3.41. APLICATII ALE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE (4)
- 3.42. GEOMETRIE SINTETICA IN PLAN (8)
- 3.43. GEOMETRIE SINTETICA IN SPATIU (6)
- 3.44. GEOMETRIE ANALITICA IN PLAN (12)
- 3.45. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU (4)
- 4. ALGORITMI IN MATEMATICA DE LICEU
- 5. CUM ABORDAM O PROBLEMA? (0)
- 6. PROBLEME DIVERSE CU REZOLVARI COMPLETE-LICEU (26)
- 7. REZOLVARI ELEMENTARE SI NEELEMENTARE - LICEU (8)
- 8. ALGEBRA-aplicatii-LICEU
- 9. PROBABILITATI-aplicatii-LICEU (10)
- 10. GEOMETRIE-aplicatii-LICEU
- 11. TRIGONOMETRIE-aplicatii-LICEU (33)
- 12. ANALIZA-aplicatii-LICEU
- 13. AUDITII-rezolvari-LICEU (4)
- 14. CUVINTE DE SPIRIT DESPRE MATEMATICA (0)
- 15. PROBLEME DISTRACTIVE (8)
- 16. UNDE ESTE GRESEALA ?
