Informaţii, definiţii, teoreme, formule, exerciţii şi probleme rezolvate din matematica de liceu. RSS/XML
TEORIE
Definitie:
Perechea (M,*), unde M este o multime nevida, pe care s-a definit o lege de
compozitie *, asociativa si care este dotata cu element neutru, se numeste monoid.
Daca, in plus, legea este comutativa, atunci monoidul se numeste comutativ sau
abelian.
Exemplu: multimea matricelor patratice, inzestrata cu operatia de inmultire este
monoid necomutativ.
Definitie:
Fie o multime nevida G, inzestrata cu o lege de compozitie interna (peste tot definita),
notata o .
Daca:
a) Legea ° este asociativă:
(x ° y) ° z = x ° (y ° z), oricare ar fi x, y, z din G},
b) Există element neutru:
exista e in G, astfel incat x ° e = e ° x = x, oricare ar fi x in G,
c) Toate elementele din G sunt simetrizabile:
oricare ar fi x in G, exista x' in G, astfel incat x ° x' = x' ° x = e,
atunci spunem că perechea (G, °) formează o structură de grup.
Dacă, în plus, legea este comutativă, atunci cuplul (G, °) se numeşte
grup comutativ sau abelian.
Exemplu: multimea numerelor intregi, inzestrata cu operatia de adunare uzuala, este
grup abelian.
Definitie:
Fie (G, °) un grup si H o submultime nevida a multimii G.
Cuplul (H, °) se numeste subgrup al grupului (G, °), daca perechea (H,°) este grup.
Notatie: {H}\leq{G}.
Exemplu: grupul radacinilor de ordinul n ale unitatii este subgrup al grupului numerelor
complexe nenule fata de operatia de inmultire uzuala.
Teoremă:
O submultime nevida H a unui grup (G, ·) este subgrup al grupului G daca si numai daca:
a) Oricare ar fi x, y in H, rezulta x · y in H si
b) Oricare ar fi x in H, rezulta x' in H.
Observatie:
Conditiile a) si b) pot fi reformulate unitar:
Oricare ar fi x, y din H, rezulta x · y' in H.
Ordinul unui element:
Fiind dat un grup (G,°), se spune ca elementul x din G are ordinul n (natural nenul),
daca n este cel mai mic numar natural cu proprietatea:
{x^n=e}, unde e reprezinta elementul neutru al grupului G.
Daca\;\forall{n\in{\mathbb{N}}^*}\Rightarrow{x^n}\neq{e},
atunci se spune ca ordinul elementului x este 00.$
Subgrup generat de un element:
Fie (G, ·) un grup (multiplicativ) si x un element arbitrar din G.
Se verifica usor ca submultimea notata
{<}x{>}=\begin{Bmatrix}\cdots, x^{-2}, x^{-1}, x^0=e, x^1, x^2, \cdots\end{Bmatrix},
impreuna cu legea grupului G, formeaza un subgrup al grupului G, numit
subgrupul ciclic generat de elementul x. Deci:
{<}x{>}=\begin{Bmatrix}{x^k}|k\in{\mathbb{Z}}\end{Bmatrix}.
Observatie:
Un grup se numeste ciclic, daca este generat de un element al sau; acest element se
numeste generator al grupului.
Teorema:
Fie (G, ·) un grup (multiplicativ) si x un element de ordinul n din G.
Atunci multimea
{<}x{>}=\begin{Bmatrix}{e, x, x^2, x^3,\cdots, x^{n-1}}\end{Bmatrix}
formeaza, impreuna cu legea grupului G, grup ciclic finit, de ordinul n: ord(< x >) = n.
(Exemplu: multimea radacinilor de ordinul 10 ale unitatii, impreuna cu operatia de
inmultire uzuala, formeaza un grup ciclic, de ordinul 10, fiind, in acelasi timp, subgrup
finit al grupului (C*,·)).
Teorema lui Lagrange:
Ordinul oricarui subgrup al unui grup finit este un divizor al ordinului grupului.
Corolar 1:
Intr-un grup finit, ordinul oricarui element este finit si este un divizor al ordinului
grupului.
Corolar 2:
Fie (G,·) un grup (multiplicativ) finit, de ordinul n. Atunci:
x^n=e,\;\forall{x\in{G}}.
Corolar 3:
Orice grup de ordin un numar prim este ciclic.
Teorema lui Euler:
Fie\;{n\in{\mathbb{N}}},{n}\geq{2},{a}\in{\mathbb{Z}},{(a,n)}=1.
Atunci:
{a^{\varphi(n)}}\equiv{{1}{(mod\:n)}},
unde φ este indicatorul lui Euler.
Observatie:
φ(n) = numarul de numere naturale mai mici decat n, prime cu n.
Exemplu:
φ(10) = Card{1, 3, 7, 9} = 4.
Teorema lui Fermat (mica teorema a lui Fermat):
Fie p > 0 un numar prim si a un numar intreg, nedivizibil cu p. Atunci:
{a^{p-1}}\equiv{{1}{(mod\:p)}}\Leftrightarrow{{a^{p}}\equiv{{a}{(mod\:p)}}}.
Morfisme si izomorfisme:
Grupurile (G, *) si (G',°)se numesc grupuri omomorfe, daca exista o functie
f:G - > G' cu proprietatea:
{f({x}\ast{y})} = {f(x)}\circ{f(y)}, \forall{x,y}\in{G};
functia f se numeste, in acest caz, morfism de grupuri.
Grupurile (G,*) si (G',°) se numesc grupuri izomorfe, daca exista un morfism bijectiv
f:G - > G'; functia f se numeste, in acest caz izomorfism de grupuri.
Răspunsuri şi comentarii
se poate mai buni
ela, 18.06.2010 22:53imi place site-ul si imi e de mare ajutor dar ...am observat ca lipsesc destul de multe capitole elementare...am cateva sugestii poate ca aici ar trebui integrate si notiunile de monoid ...clase de resturi...grupul klein
Răspuns: Multumesc pentru observatii! Partial sunt intemeiate si voi tine cont de ele! Clasele de resturi sunt, insa, prezente! (click pe "Cauta in website" !)
CATEGORII :
- 1. BREVIAR TEORETIC pentru GIMNAZIU.
- 2. ALGORITMI IN MATEMATICA DE GIMNAZIU
-
3. BREVIAR TEORETIC pentru LICEU.
- 3.1. ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA (3)
- 3.2. MULTIMI NUMERICE (4)
- 3.3. NUMERE REALE (6)
- 3.4. IDENTITATI REMARCABILE (4)
- 3.5. INEGALITATI (4)
- 3.6. INECUATII (5)
- 3.7. ECUATII ALGEBRICE (6)
- 3.8. ECUATII TRANSCENDENTE (5)
- 3.9. NUMERE COMPLEXE (5)
- 3.10. PROGRESII (4)
- 3.11. COMBINATORICA (6)
- 3.12. LOGARITMI (6)
- 3.13. PROBABILITATI (3)
- 3.14. PERMUTARI (4)
- 3.15. DETERMINANTI (4)
- 3.16. MATRICE (5)
- 3.17. SISTEME DE ECUATII LINIARE (5)
- 3.18. SISTEME DE ECUATII NELINIARE (6)
- 3.19. CLASE DE RESTURI modulo n (4)
- 3.20. GRUPURI (4)
- 3.21. INELE SI CORPURI (4)
- 3.22. POLINOAME CU COEFICIENTI REALI (5)
- 3.23. POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLECSI (4)
- 3.24. RELATII (4)
- 3.25. FUNCTII - generalitati (6)
- 3.26. FUNCTII ELEMENTARE (5)
- 3.27. FUNCTII SPECIALE (5)
- 3.28. FUNCTII INVERSABILE (5)
- 3.29. LIMITE DE SIRURI (4)
- 3.30. LIMITE DE FUNCTII (4)
- 3.31. FUNCTII CONTINUE (4)
- 3.32. FUNCTII DERIVABILE (4)
- 3.33. PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR DERIVABILE (4)
- 3.34. PRIMITIVE (4)
- 3.35. INTEGRALE DEFINITE (7)
- 3.36. SCHIMBARI DE VARIABILA (6)
- 3.37. APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE (4)
- 3.38. VECTORI (7)
- 3.39. TRIGONOMETRIE (6)
- 3.40. APLICATII ALE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE (4)
- 3.41. GEOMETRIE SINTETICA IN PLAN (8)
- 3.42. GEOMETRIE SINTETICA IN SPATIU (6)
- 3.43. GEOMETRIE ANALITICA IN PLAN (12)
- 3.44. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU (4)
- 4. ALGORITMI IN MATEMATICA DE LICEU
- 5. CUM ABORDAM O PROBLEMA? (0)
- 6. PROBLEME DIVERSE CU REZOLVARI COMPLETE. (26)
- 7. REZOLVARI ELEMENTARE SI NEELEMENTARE (6)
- 8. ALGEBRA - aplicatii
- 9. PROBABILITATI - aplicatii (10)
- 10. GEOMETRIE - aplicatii
- 11. TRIGONOMETRIE - aplicatii (31)
- 12. ANALIZA - aplicatii
- 13. PROBLEME PROPUSE IN MANUALE SI LA BACALAUREAT
- 14. AUDITII (4)
- 15. CUVINTE DE SPIRIT DESPRE MATEMATICA (0)
- 16. PROBLEME DISTRACTIVE (8)
- 17. UNDE ESTE GRESEALA ?
