Informaţii, definiţii, teoreme, formule, exerciţii şi probleme rezolvate din matematica de liceu. RSS/XML
DEFINITII, GENERALITATI
Definitie:
Numim ecuatie algebrica de gradul n orice ecuatie de forma
{a_n}{x^n}+{a_{n-1}}{x^{n-1}}+\cdots+{a_k}{x^k}+\cdots+{a_1}{x}+{a_{\circ}}={0},
unde ak in C, pentru orice k natural, iar an diferit de 0.
Teorema Abel-Ruffini:
O ecuatie algebrica de grad mai mare sau egal cu 5 nu poate fi rezolvata prin radicali
(adica nu exista formule cu radicali, care sa permita aflarea radacinilor).
Teorema fundamentala a algebrei (D'Alembert-Gauss):
Orice ecuatie algebrica
{a_n}{x^n}+{a_{n-1}}{x^{n-1}}+\cdots+{a_k}{x^k}+\cdots+{a_1}{x}+{a_{\circ}}={0},
unde ak in C, pentru orice k natural,
de grad n > 1, are cel putin o radacina complexa.
Radacini multiple:
Definitie:
Fie polinomul f in C[X] (cu coeficienti complecsi in nedeterminata X), asociat ecuatiei
algebrice
{a_n}{x^n}+{a_{n-1}}{x^{n-1}}+\cdots+{a_k}{x^k}+\cdots+{a_1}{x}+{a_{\circ}}={0},
unde
{a_k}\in{\mathbb{C}},\forall{k}\in{\mathbb{N}},{a_n}\neq{0}\;si\;\alpha\in{\mathbb{C}}
o radacina a acestuia, deci si a ecuatiei respective.
Numarul natural nenul m, cu proprietatile
{{(X-\alpha)}^{m}}|f\;si
{(X-\alpha)}^{m+1}\not|f,
se numeste ordinul de multiplicitate al radacinii α (pentru m = 1 radacina
este numita simpla, pentru m = 2 radacina este numita dubla etc).
Consecinte:
- Daca radacinile αk, k € {1,2,...,r}, au ordinele de multiplicitate ik, respectiv, atunci polinomul
{(X-{\alpha}_1)}^{i_1}{(X-{\alpha}_2)}^{i_2}\cdots{(X-{\alpha}_r)}^{i_r}
divide pe f.
- Orice polinom de grad n mai mare sau egal cu 1 are exact n radacini, nu neaparat
distincte; o radacina se repeta de un numar de ori egal cu ordinul sau de
multiplicitate. Fie polinomul
f={a_n}{x^n}+{a_{n-1}}{x^{n-1}}+\cdots+{a_k}{x^k}+\cdots+{a_1}{x}+{a_{\circ}},
unde
{a_k}\in{\mathbb{C}},\forall{k}\in{\mathbb{N}},{a_n}\neq{0};
daca
{x_1},{x_2},\cdots,{x_n}
sunt cele n radacini nu neaparat distincte), atunci:
f = an(X - x1)(X - x2)(X - xn).
In plus, aceasta descompunere in factori este unica.
Relatiile lui Viète:
Fie f de gradul n in C[X] (polinom, cu coeficienti complecsi si nedeterminata X), de
forma
f={a_n}{X^n}+{{a}_{n-1}}{{X}^{n-1}}+...+{{a}_{k}}{{X}^{k}}+{{a}_{1}}{X}+{a_0}, {{a_n}}\neq{0}
si
{x}_{k},{1}\leq{k}\leq{n},
cele n radacini ale sale; atunci:
\begin{cases}\sum{x_1}=-\frac{a_{n-1}}{a_n}\\\sum{x_1}{x_2}=\frac{a_{n-2}}{a_n}\\\cdots\\\sum{{x_1}{x_2}\cdots{x_{k}}={(-1)}^{k}}\cdot\frac{a_k}{a_n}\\\cdots\\\sum{{x_1}{x_2}\cdots{x_n}}={{(-1)}^{n}}\cdot\frac{a_0}{a_n}\end{cases},
unde prin
\sum{x_1}{x_2}\cdots{x_i}
intelegem suma tuturor produselor de cate i radacini ale polinomului f
(i = 1, 2, 3,..., k, ... , n).
Observatie:
Daca se noteaza cu S1 , S2 , S3 ,..., Sn sumele din relatiile lui Viète, atunci ecuatia
algebrica, ale carei radacini sunt x1 , x2 , x3 ,..., xn, are urmatorul aspect:
x^n-S_1x^{n-1}+S_2x^{n-2}-\cdots+(-1)^kS_kx^{n-k}+\cdots+(-1)^{n-1}S_{n-1}x+(-1)^nS_n=0.
Cazuri particulare:
- Ecuatia de gradul al doilea: x² - S·x + P = 0.
- Ecuatia de gradul al treilea: x³ - S1·x² + S2·x - S3 = 0.
Răspunsuri şi comentarii
tematici matematice
Bucur Petre, 27.11.2011 19:44Va salut, Temele abordate de Dv.stra sunt de nivel ridicat si, pe intelesul elevilor de liceu. Este o initiativa laudabila, care cred ca forurile Dv.stra nu o iau in seama! Este bine ce faceti pentru cititori! PS Un prof. mai in varsta
Răspuns: Multumesc mult, Domnule Profesor, pentru aprecierile Dv.!
CATEGORII :
- 1. BREVIAR TEORETIC pentru GIMNAZIU.
- 2. ALGORITMI IN MATEMATICA DE GIMNAZIU
-
3. BREVIAR TEORETIC pentru LICEU.
- 3.1. ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA (3)
- 3.2. MULTIMI NUMERICE (4)
- 3.3. NUMERE REALE (6)
- 3.4. IDENTITATI REMARCABILE (4)
- 3.5. INEGALITATI (4)
- 3.6. INECUATII (5)
- 3.7. ECUATII ALGEBRICE (6)
- 3.8. ECUATII TRANSCENDENTE (5)
- 3.9. NUMERE COMPLEXE (5)
- 3.10. PROGRESII (4)
- 3.11. COMBINATORICA (6)
- 3.12. LOGARITMI (6)
- 3.13. PROBABILITATI (3)
- 3.14. PERMUTARI (4)
- 3.15. DETERMINANTI (4)
- 3.16. MATRICE (5)
- 3.17. SISTEME DE ECUATII LINIARE (5)
- 3.18. SISTEME DE ECUATII NELINIARE (6)
- 3.19. CLASE DE RESTURI modulo n (4)
- 3.20. GRUPURI (4)
- 3.21. INELE SI CORPURI (4)
- 3.22. POLINOAME CU COEFICIENTI REALI (5)
- 3.23. POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLECSI (4)
- 3.24. RELATII (4)
- 3.25. FUNCTII - generalitati (6)
- 3.26. FUNCTII ELEMENTARE (5)
- 3.27. FUNCTII SPECIALE (5)
- 3.28. FUNCTII INVERSABILE (5)
- 3.29. LIMITE DE SIRURI (4)
- 3.30. LIMITE DE FUNCTII (4)
- 3.31. FUNCTII CONTINUE (4)
- 3.32. FUNCTII DERIVABILE (4)
- 3.33. PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR DERIVABILE (4)
- 3.34. PRIMITIVE (4)
- 3.35. INTEGRALE DEFINITE (7)
- 3.36. SCHIMBARI DE VARIABILA (6)
- 3.37. APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE (4)
- 3.38. VECTORI (7)
- 3.39. TRIGONOMETRIE (6)
- 3.40. APLICATII ALE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE (4)
- 3.41. GEOMETRIE SINTETICA IN PLAN (8)
- 3.42. GEOMETRIE SINTETICA IN SPATIU (6)
- 3.43. GEOMETRIE ANALITICA IN PLAN (12)
- 3.44. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU (4)
- 4. ALGORITMI IN MATEMATICA DE LICEU
- 5. CUM ABORDAM O PROBLEMA? (0)
- 6. PROBLEME DIVERSE CU REZOLVARI COMPLETE. (26)
- 7. REZOLVARI ELEMENTARE SI NEELEMENTARE (6)
- 8. ALGEBRA - aplicatii
- 9. PROBABILITATI - aplicatii (10)
- 10. GEOMETRIE - aplicatii
- 11. TRIGONOMETRIE - aplicatii (31)
- 12. ANALIZA - aplicatii
- 13. PROBLEME PROPUSE IN MANUALE SI LA BACALAUREAT
- 14. AUDITII (4)
- 15. CUVINTE DE SPIRIT DESPRE MATEMATICA (0)
- 16. PROBLEME DISTRACTIVE (8)
- 17. UNDE ESTE GRESEALA ?
