Informaţii, definiţii, teoreme, formule, exerciţii şi probleme rezolvate din matematica de liceu. RSS/XML
Numeroasele similitudini între proprietăţile operaţiilor cu numere complexe,
vectori, matrice, polinoame etc au constituit punctul de plecare în
construcţia unei teorii unitare, de nivel superior, care înglobeaza mulţimi de
obiecte matematice, înzestrate cu proprietăţi comune, faţă de operaţii
definite în mod abstract.
Astfel a luat naştere teoria structurilor algebrice, care, pornind de la noţiunea
de lege de compoziţie (operaţie algebrică), sistematizează şi simplifică enorm
studiul numeroaselor mulţimi de obiecte matematice cum ar fi numerele
complexe (naturale, întregi, raţionale, reale, complexe nereale), vectorii,
transformările geometrice (simetrii, rotaţii etc), permutările, matricele,
polinoamele, funcţiile continue etc.
In cele ce urmează, sunt prezentate cunoştinţe esenţiale despre noţiunea de
grup, pe baza căreia se definesc celelalte structuri algebrice.
TEORIE
Data publicarii: 12.01.2009Definitie:
Perechea (M,*), unde M este o multime nevida, pe care s-a definit o lege de
compozitie *, asociativa si care este dotata cu element neutru, se numeste monoid.
Daca, in plus, legea este comutativa, atunci monoidul se numeste comutativ sau
abelian.
Exemplu: multimea matricelor patratice, inzestrata cu operatia de inmultire este
monoid necomutativ.
Definitie:
Fie o multime nevida G, inzestrata cu o lege de compozitie interna (peste tot definita),
notata o .
Daca:
a) Legea ° este asociativă:
(x ° y) ° z = x ° (y ° z), oricare ar fi x, y, z din G},
b) Există element neutru:
exista e in G, astfel incat x ° e = e ° x = x, oricare ar fi x in G,
c) Toate elementele din G sunt simetrizabile:
oricare ar fi x in G, exista x' in G, astfel incat x ° x' = x' ° x = e,
atunci spunem că perechea (G, °) formează o structură de grup.
Dacă, în plus, legea este comutativă, atunci cuplul (G, °) se numeşte
grup comutativ sau abelian.
Exemplu: multimea numerelor intregi, inzestrata cu operatia de adunare uzuala, este
grup abelian.
Definitie:
Fie (G, °) un grup si H o submultime nevida a multimii G.
Cuplul (H, °) se numeste subgrup al grupului (G, °), daca perechea (H,°) este grup.
Notatie: {H}\leq{G}.
Exemplu: grupul radacinilor de ordinul n ale unitatii este subgrup al grupului numerelor
complexe nenule fata de operatia de inmultire uzuala.
EXEMPLUL 1
Data publicarii: 13.05.2011Clase de resturi modulo n.
In multimea claselor de resturi modulo n se definesc operatiile de:
1) Adunare:
\hat{a}+\hat{b}=\widehat{(a+b)(mod\; n)},\;\forall{a,b}\in{\mathbb{Z}_n}
si
2) Inmultire:
{\hat{a}}\cdot{\hat{b}}=\widehat{({a}\cdot{b})(mod\; n)},\;\forall{a,b}\in{\mathbb{Z}_n}.
Exemple:
Sa cercetam, cu ajutorul tablelor acestor legi (numite si tablele lui Caylay), daca
urmatoarele cupluri formeaza grupuri:
(\mathbb{Z}_5,+),\; (\mathbb{Z}_7^*,\cdot)\;si\;(\mathbb{Z}_4^*,\cdot).
(\mathbb{Z}_5,+):
EXEMPLUL 2
Data publicarii: 17.08.2011Suport teoretic:
Legi de compozitie, grup abelian, metoda inductiei matematice, rezolvarea unei ecuatii intr-un grup.
Enunt:
Pe multimea numerelor reale se defineste legea de compozitie:
x o y = ax + by + ab.
a) Sa se afle parametrii reali si nenuli a si b, astfel incat perechea (R, o ) sa fie grup abelian.
b) Sa se calculeze in (R, o), pentru n natural, n > 1:
x^n=\begin{matrix}\underbrace{{x}\circ{x}\circ\cdots\circ{x}}\\n\end{matrix}.
c) Sa se afle multimea S a radacinilor intregi din grupul (R, o), ale ecuatiei
x^{2n}+x^n-4=0,
unde n este numar natural si nenul.
Raspuns:
a) a = b = 1;
b)\;x^n=nx+n-1.
c) S = {0; 1}.
EXEMPLUL 3
Data publicarii: 02.11.2011Suport teoretic:
Lege de compozitie, definitia grupului abelian, logaritm zecimal.
Enunt:
Sa se demonstreze ca legea de compozitie definita prin
{x}\star{y}=x^{lg(\sqrt{y})}
confera multimii G = (0;1) U (1;+00) o structura de grup abelian.
CATEGORII :
- 1. BREVIAR TEORETIC pentru GIMNAZIU.
- 2. ALGORITMI IN MATEMATICA DE GIMNAZIU
-
3. BREVIAR TEORETIC pentru LICEU.
- 3.1. ELEMENTE DE LOGICA MATEMATICA (3)
- 3.2. MULTIMI NUMERICE (4)
- 3.3. NUMERE REALE (6)
- 3.4. IDENTITATI REMARCABILE (4)
- 3.5. INEGALITATI (4)
- 3.6. INECUATII (5)
- 3.7. ECUATII ALGEBRICE (6)
- 3.8. ECUATII TRANSCENDENTE (5)
- 3.9. NUMERE COMPLEXE (5)
- 3.10. PROGRESII (4)
- 3.11. COMBINATORICA (6)
- 3.12. LOGARITMI (6)
- 3.13. PROBABILITATI (3)
- 3.14. PERMUTARI (4)
- 3.15. DETERMINANTI (4)
- 3.16. MATRICE (5)
- 3.17. SISTEME DE ECUATII LINIARE (5)
- 3.18. SISTEME DE ECUATII NELINIARE (6)
- 3.19. CLASE DE RESTURI modulo n (4)
- 3.20. GRUPURI (4)
- 3.21. INELE SI CORPURI (4)
- 3.22. POLINOAME CU COEFICIENTI REALI (5)
- 3.23. POLINOAME CU COEFICIENTI COMPLECSI (4)
- 3.24. RELATII (4)
- 3.25. FUNCTII - generalitati (6)
- 3.26. FUNCTII ELEMENTARE (5)
- 3.27. FUNCTII SPECIALE (5)
- 3.28. FUNCTII INVERSABILE (5)
- 3.29. LIMITE DE SIRURI (4)
- 3.30. LIMITE DE FUNCTII (4)
- 3.31. FUNCTII CONTINUE (4)
- 3.32. FUNCTII DERIVABILE (4)
- 3.33. PROPRIETATI ALE FUNCTIILOR DERIVABILE (4)
- 3.34. PRIMITIVE (4)
- 3.35. INTEGRALE DEFINITE (7)
- 3.36. SCHIMBARI DE VARIABILA (6)
- 3.37. APLICATII ALE INTEGRALEI DEFINITE (4)
- 3.38. VECTORI (7)
- 3.39. TRIGONOMETRIE (6)
- 3.40. APLICATII ALE TRIGONOMETRIEI IN GEOMETRIE (4)
- 3.41. GEOMETRIE SINTETICA IN PLAN (8)
- 3.42. GEOMETRIE SINTETICA IN SPATIU (6)
- 3.43. GEOMETRIE ANALITICA IN PLAN (12)
- 3.44. GEOMETRIE ANALITICA IN SPATIU (4)
- 4. ALGORITMI IN MATEMATICA DE LICEU
- 5. CUM ABORDAM O PROBLEMA? (0)
- 6. PROBLEME DIVERSE CU REZOLVARI COMPLETE. (26)
- 7. REZOLVARI ELEMENTARE SI NEELEMENTARE (6)
- 8. ALGEBRA - aplicatii
- 9. PROBABILITATI - aplicatii (10)
- 10. GEOMETRIE - aplicatii
- 11. TRIGONOMETRIE - aplicatii (31)
- 12. ANALIZA - aplicatii
- 13. PROBLEME PROPUSE IN MANUALE SI LA BACALAUREAT
- 14. AUDITII (4)
- 15. CUVINTE DE SPIRIT DESPRE MATEMATICA (0)
- 16. PROBLEME DISTRACTIVE (8)
- 17. UNDE ESTE GRESEALA ?
